Căutare:

 
Calendar
« 2024. Martie »
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Eveniment program
Eveniment proiect
Pentru a adăuga evenimentul dumneavoastră, vă rugăm să completaţi formularul de mai jos:
Parteneri
Facebook!

Newsletter

Debrecen şi Oradea, două dintre cele mai mari oraşe din zona programului

Începând cu acest număr, vom începe să introducem cele 8 capitale de judeţ situate in zona eligibilă a programului. De această dată, în voiajul nostru, ne vom opri în oraşele Debrecen şi Oradea.

 

Debrecen Oradea
Ţara
Ungaria

  România

Judeţul
Hajdú-Bihar Bihor
Suprafaţa
461.25 km2
156.2 km2
Populaţia 206,225 
 204,477

 

Debrecen este, după Budapesta, al doilea cel mai mare oraş din Ungaria.

Oraşul este situat în partea estică a Ungariei, între râul Tisa şi graniţa cu România şi este unul din centrele culturale şi sociale din Ungaria, fiind aşezat la 220 km (137 mile) est de Budapesta.

Debrecen a dobândit în secolul al XIII-lea un rol dominant printre localităţile de odinioară, situate pe teritoriul său actual. Datorită puterii sale religioase, politice şi economice, aşezarea, care a funcţionat pe parcursul secolelor aproape asemenea unui oraş-stat, a servit drept capitală a Ungariei de două ori în istorie.

Astăzi este unul dintre centrele culturale şi sociale importante ale Ungariei.
 

Oradea este capitala judeţului Bihor, România, şi este situată la numai 12 km distanţă de graniţa cu Ungaria, întinzându-se pe ambele maluri ale Râului Crişul Repede. Elegantul oraş

Oradea este un punct de pornire excelent pentru a explora România.

Oradea datează încă din secolul al X-lea, sub forma unei mici cetăţi iar episcopia acesteia a fost fondată în secolul al XI-lea de Regele Ladislau I al Ungariei. Prima documentare scrisă a numelui datează din anul 1113, sub numele latin de Varadinum.

Datorită specificului său, Oradea este unul dintre cele mai importante centre economice şi culturale din România de Vest şi din ţară în general, şi unul dintre centrele universitare importante cu dinamică de dezvoltare specială.
 

Date interesante

Biblioteca Colegiului Reformat din Debrecen, cu cele 600.000 de articole ale sale, reprezintă cea mai mare colecţie de acest gen a Bisericii Reformate Maghiare. Colecţia de Biblii cuprinde volumele Cărţii Sfinte în mai mult de 250 de limbi. În anul 1831 colecţia de monede deţinea mai mult de 6.000 bucăţi.

Puţini oameni ştiu că, cea mai mare şi de lungă durată sărbătoare a oraşului, Carnavalul Florilor din Debrecen, are o istorie de mai bine de 100 de ani, cronicile menţionând o „promenadă a florilor” organizată încă din 1905. De-a lungul anilor, aproximativ 100 de milioane de flori au fost folosite pentru a decora aproximativ 600 de care alegorice, văzute de zecile de mii de participanţi maghiari şi străini, împreună cu milioane de vizitatori.

Pe lângă standardele ridicate de învăţământ şi rolul important jucat în istorie de oraşul Debrecen, regiunea este cunoscută pentru puszta din Hortobágy, având o frumuseţe naturală şi o diversitate de faună excepţională, pentru csárda (hanul local), varietăţile de cai şi numeroasele băi termale (grupate în Hajduszoboszló), şi este considerată una dintre cele mai mari centre de apă termală minerală din Europa.

Date interesante


La începutul secolului al XX-lea, Oradea era denumită Micul Paris.

Arhitectura din Oradea este un amestec de clădiri din epoca contemporană şi minunate clădiri istorice. Pe lângă multe clădiri în stil baroc, Oradea se remarcă prin colecţia bogată de arhitectură Art Nouveau.

În Oradea există mai mult de 100 de locaţii religioase aparţinând unor confesiuni diferite, trei sinagogi, cea mai mare biserică baptistă din Europa de Est şi Biserica cu Lună, cu un ceas astronomic care descrie fazele lunii.

Palatul Episcopal Romano-Catolic, sau Palatul Baroc din Oradea, foarte asemănătoare cu Palatul Belvedere din Viena, are 365 de ferestre reprezentând numărul zilelor anului şi un impresionant număr de 100 de camere.

Matematicianul austriac Georg von Peuerbach (1423 – 1461) a lucrat la Observatorul din Varadinum (astăzi Oradea), folosindu-l ca referinţă sau prim meridian al Pământului în lucrarea sa intitulată „Tabula Varadiensis”, publicată post-mortem în 1464.